29 May 2009

31 and more

amu citeva zile in urma am pasit pe 31. si nu ma simt bine. si nu ma simt bine din cauza a tot ceea ce vad in jur, printre si prin noi. m-a mai deranjat si o discutie cu seful meu. replica lui? avem conducatorii pe care ii meritam. punct. punct? si daca nu e asa? si daca fatalismul asta afisat prin vorbe resemnate este doar praf in ochi pentru a lasa calea libera tuturor magarilor sa se manifeste in public? asa ca am facut o rezolutie cu mine insumi. am hotarit sa protestez. sa pun intrebari, sa ridic probleme, si sa nu ma las pina nu primesc un raspuns pertinent. sau pina iau vreo bataie de la vreunul din mai sus mentionatele animale.
am inceput prin a intreba o mindra purtatoare de vagin daca sufera de vreun hadicap. stimatei doamne doar ca nu i-a picat fata cind m-a intrebat, uluita, de ce o intreb. PENTRU CA AI PARCAT PE LOCUL REZERVAT OAMENILOR CU HANDICAP, IDIOATO!
intruzinuea mea in lumea animala continua in magazinul Real, noaptea, pe la 12. unde stimabilii cretini care incearca sa vinda electrocasnice ar spune/scrie/vinde orice pentru ca prostul de rind sa mai dea un ban pe vreo electrocasnica pe care sa o foloseasca pe post de mobila in bucatarie.
ultima experienta - astazi. zona - Tunari/Dacia. eu in masina, animalul in cauza in masina de linga. vad cum deschide geamul, si arunca hirtia afara. opresc masina linga el, deschid geamul si ii spun extrem de prietenos - vedeti ca v-a cazut ceva din masina! el, scoate capul pe geam, se uita jos, se uita apoi cu ochii umezi de recunostinta la mine, si scoate cu un rinjet de ciine plouat "oh, va multumesc, este doar un servetel". si ma saluta cu amicitie. amicitie pe ma-ta, vito!
no comment, until next time!

0 Comments:

Post a Comment

Links to this post:

Create a Link

<< Home